[09.12.2008] Cadouri guvernamentale pentru NIT (II) |
|
Având în calitate de fondatori un off-shore şi două persoane apropiate Partidului Comuniştilor, postul de televiziune NIT a beneficiat pe parcursul ultimilor patru ani de mai multe facilităţi din partea statului. În numărul de vinerea trecută, JURNAL dezvăluia modul în care postul TV a reuşit să se extindă pe aproape tot teritoriul republicii cu câteva luni înainte de alegerile din 2005. Tot atunci relatam despre o tranzacţie suspectă încheiată între NIT şi „Radiocomunicaţii” pentru procurarea unor staţii TV necesare postului. Citiţi mai jos continuarea investigaţiei. Fără acceptul Departamentului În hotărârea cu privire la comercializarea staţiilor TV solicitate de „NIT”, ministrul Zgardan făcea referire la Regulamentul cu privire la modul de comercializare a activelor neutilizate în procesul tehnologic, precizând că anume în conformitate cu acest document are loc tranzacţia. Lucrurile însă nu stăteau chiar aşa. Potrivit actului menţionat de Zgardan, drept criterii de determinare a activelor neutilizate în procesul tehnologic sunt neutilizarea de lungă durată a activelor, folosirea nerentabilă a acestora în legătură cu modificarea condiţiilor de exploatare şi lipsa de lungă durată a volumelor de comenzi şi producere pentru unele unităţi de active. Cele şase staţii vândute „NIT”-ului erau însă nou-nouţe, iar reprezentanţi ai mai multor posturi de televiziune ne-au spus că Î.S.„Radiocomunicaţii” ar fi găsit fără probleme clienţi pentru închirierea acestora. O altă prevedere legală din acelaşi regulament, ignorată de „Radiocomunicaţii” şi MTC, dictează că vânzarea activelor prin negocieri directe se efectuează doar după ce întreprinderea obţine permisul Departamentului privatizării. MTC, însă, nici nu s-a adresat departamentului, luând pe proprie răspundere decizia de a vinde proprietăţile statului. Tranzacţie la preţ diminuat Potrivit unor răspunsuri oficiale primite de la Ministerul Dezvoltării Informaţionale (căruia i se supune în prezent Î.S.„Radiocomunicaţii” – n.r.), „NIT” a plătit pentru toate cele şase staţii TV ale „Radiocomunicaţii” 5 milioane şi 234 mii de lei, ceea ce la acel moment echivala cu aproximativ 327 de mii de euro. Experţii afirmă însă că preţul real al acelor echipamente tehnice era atunci mai mare cu câteva zeci de mii de euro. Un tehnician de la „Radiocomunicaţii” ne-a spus că o staţie pentru o frecvenţă TV de 47 dBW (parametrii frecvenţei pentru Cahul pe care a primit-o în 2004 NIT de la CCA – n.r.), care include o antenă, un emiţător şi alt echipament tehnic, ar costa în prezent cel puţin 80 de mii de euro. Preţul unei staţii pentru o frecvenţă de 30 dBW este de aproximativ 50 de mii de euro. „NIT” a cumpărat atunci de la „Radiocomunicaţii” două staţii pentru frecvenţe cu asemenea parametri (frecvenţele pentru Bălţi şi Bender). Şi încă trei staţii pentru frecvenţe cu parametrii de 54 dBW, 23 dBW şi 25 dBW, care, spune specialistul Î.S.„Radiocomunicaţii”, ar costa încă vreo 200 de mii de euro. În total, cele şase staţii cumpărate de „NIT” în 2004 ar trebui să coste minim 380 de mii de euro, sau cu 53 de mii de euro mai mult decât a plătit „NIT”. Iar calculele făcute de specialistul de la „Radiocomunicaţii” nu includ şi cheltuielile întreprinderii de stat pentru lucrările de construcţie a staţiilor. Preşedintele Asociaţiei Presei Electronice, Alexandru Dorogan, ne-a atenţionat şi asupra altui detaliu. Potrivit lui, faptul că „NIT” care a semnat contractul de vânzare-cumpărare a acestor echipamente tehnice la sfârşitul lui decembrie 2004, a reuşit să înceapă să difuzeze pe noile frecvenţe chiar din primele zile ale lui 2005 demonstrează că antenele şi emiţătoarele cumpărate au fost instalate pe frecvenţele „NIT”-ului cu mult înainte ca postul TV să devină posesorul acestora. Bădulescu recunoaşte, dar nu tot Solicitat de JURNAL să explice condiţiile în care au fost vândute cele şase staţii TV construite de „Radiocomunicaţii” cu patru ani în urmă, fostul director al întreprinderii, demis cu câteva săptămâni în urmă, Victor Bădulescu, ne-a atenţionat că tranzacţia din 2004 pe care au avut-o cu „NIT” a fost una profitabilă. „Noi am construit cele şase staţii TV din proprie iniţiativă, pentru a extinde serviciile de televiziune şi pentru a ne majora profitul”, ne-a declarat Bădulescu. În timp ce „Radiocomunicaţii” era preocupată de procurarea emiţătoarelor, de la CCA a venit o solicitare de creare a unei reţele nestatale de televiziune (până la acel moment existau doar trei reţele de stat TV – pe una difuza Moldova 1, pe alta ORT Moldova, iar pe a treia TVR1 – n.r.). „Atunci ne-am spus, de ce nu. O reţea nestatală ne-ar putea aduce bani în plus. Pentru că noi urma să acordăm servicii de deservire a acestora”, afirmă fostul director al Î.S.„Radiocomunicaţii”, recunoscând că, ştiind despre concursul CCA pentru acordarea de frecvenţe TV care urma să se desfăşoare în câteva luni, întreprinderea chiar a instalat din timp staţiile TV pe frecvenţele scoase la concurs. Bădulescu susţine că nu ştia cine va obţine licenţă pentru acele frecvenţe atunci când construiau şi instalau staţiile. Totuşi, fostul funcţionar nu a putut explica de unde a ştiut că toate cele şase frecvenţe pentru care ei au construit staţii în reţea vor fi acordate unei singure televiziuni. Cât priveşte faptul că „Radiocomunicaţii” nu are dreptul de a comercializa staţii TV, Bădulescu afirmă că această interdicţie a fost introdusă abia în aprilie 2008. Bădulescu ne mai asigură că staţiile TV au fost vândute „NIT”-ului la preţ bun, drept că, recunoaşte el, profitul „Radiocomunicaţii” nu a fost atât de mare. Niciun refuz de la CCA În acest an, „NIT” a mai obţinut de la CCA patru frecvenţe noi, adică exact cât a solicitat. Vlad Ţurcanu, fost membru al Consiliului până acum câteva luni, susţine că instituţia nu a refuzat niciodată nicio solicitare venită de la acest post de televiziune. „Niciun post TV privat nu beneficiază de un asemenea tratament din partea CCA. Spre exemplu, PRO TV Chişinău n-a obţinut în acest an nicio frecvenţă din cele solicitate. Este cert că tot ce se face pentru „NIT” reprezintă o comandă de sus”, susţine membrul Consiliului care nu a votat niciodată pentru acordarea de beneficii postului procomunist. Analizând rapoartele de activitate ale CCA, am stabilit că, din 2001 încoace, „NIT” nu a primit niciun refuz din partea acestei instituţii. Consiliul i-a acordat postului toate frecvenţele TV pe care acesta le-a solicitat în cadrul concursurilor publice. Lucru care nu i-a reuşit până la acest moment niciunui post privat de televiziune. Fugăriţi de ochii lumii La un an de la reuşita afacere cu antene şi emiţătoare, „NIT” a mai beneficiat de o facilitate din partea statului. Este vorba despre actualul sediu al postului de televiziune, clădirea cu nouă etaje din şos. Hânceşti 53. Până în decembrie 2005, edificiul se afla în gestionarea Biroului Naţional de Statistică (BNS). Pe lângă BNS şi „NIT”, care închiria pe atunci mai mult de jumătate din spaţiul de la etajul nouă al clădirii, acolo se aflau cu chirie încă vreo zece agenţi economici. În noiembrie 2005, Guvernul, în gestiunea căruia se afla edificiul, a luat decizia de a evacua de acolo toţi chiriaşii. Cu mare scandal a fost dat afară şi BNS, căruia statul i-a găsit un nou sediu într-o clădire aflată în paragină şi pentru reparaţia căruia din bugetul de stat s-au alocat în ultimii trei ani mai bine de şapte milioane de lei. Mihai Vieri, şef adjunct al Aparatului Guvernului, motiva atunci necesitatea eliberării clădirii din şos. Hânceşti 53 prin „optimizarea folosirii suprafeţelor de serviciu”. Executivul a expediat atunci şi „NIT”-ului câteva avertizări de eliberare a spaţiilor închiriate, ameninţând postul cu judecată în cazul neconformării. Stăpâni neoficiali De atunci, au trecut, însă, trei ani şi „NIT” nu a fost nici acţionat în judecată şi nici nu a plecat din clădire. Potrivit unor informaţii pe care le-am primit de la Direcţia generală administrarea clădirilor Guvernului (DGACG), în prezent, în edificiul de pe şos. Hânceşti 53 se află o cantină (la care iau masa angajaţii „NIT”), două bancomate şi desigur „NIT”. Spaţiile închiriate de primii trei chiriaşi sunt însă incomparabil mai mici faţă de cele ocupate de „NIT” – 207,7 m.p. faţă de 3665,5 m.p. (!). Din 2005 şi până în prezent, postul TV şi-a mărit de peste cinci ori spaţiile închiriate, ocupând acum aproape jumătate din suprafaţa totală a clădirii. În prezent, în studiourile „NIT” se fac reparaţii serioase, investindu-se milioane de lei. Asta în condiţiile în care, afirmă Nicolae Malacinschi, prim-vicedirectorul DGACG, soarta clădirii din şos. Hânceşti 53 este încă incertă. Solicitat să explice de ce Guvernul nu a acţionat până acum în judecată postul de televiziune „NIT” pentru refuzul de a elibera în 2005 spaţiile închiriate, Malacinschi ne-a răspuns că „în anul 2005, Direcţia generală a dispus evacuarea tuturor arendaşilor amplasaţi doar la etajul întâi” (!). Barbov s-a răzgândit să vorbească Contactat de JURNAL pentru a explica mai multe lucruri care ţin de acţiunile „NIT”-ului expuse mai sus, administratorul postului de televiziune Alexandru Barbov a refuzat să ne vorbească, scuzându-se că este în funcţie de puţin timp şi nu cunoaşte multe detalii care ţin de activitatea postului. Asta deşi, iniţial (până a afla despre ce vrem să îl întrebăm – n.r.), Barbov acceptase cu mare plăcere să se întâlnească cu noi. „Ştiu că este obligaţia dvs să mă întrebaţi. Dar eu prefer să nu răspund la întrebări. Nu sunt funcţionar public şi nu mă puteţi obliga să vă vorbesc”, ne-a declarat administratorul postului, menţionând totodată că el este singurul din cadrul instituţiei abilitat de a răspunde la întrebările jurnaliştilor. Acest articol este un produs al Programului de Stagii „Promotori ai Transparenţei” şi a fost publicat în cadrul Programului Consolidarea Capacităţii de Monitorizare a Societăţii Civile din Moldova (CCMSCM), implementat de Academia pentru Dezvoltare Educaţională (AED). Programul este finanţat de Corporaţia Provocările Mileniului (MCC) şi administrat de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare (USAID) în cadrul Planului Preliminar de Ţară (PPŢ) al Republicii Moldova. Conţinutul articolului este responsabilitatea autorului şi nu reflectă în mod necesar viziunea AED, MCC sau USAID. Sursa: http://www.jurnal.md |