[02.10.2009] Televiziunile româneşti „trec Prutul” |
|
Doinel Tronaru Cătălin Giosan, director al staţiei Pro TV Chişinău, a acceptat să povestească pentru EVZ greutăţile cu care s-au confruntat jurnaliştii de peste Prut. „În ultimii ani, Pro TV Chişinău a întâmpinat multiple dificultăţi. După ce, în urmă cu trei ani, a fost reţinut în mod abuziv şi ilegal directorul de vânzări al postului, Ghenadie Braghiş, sub o pretinsă acuzaţie de luare de mită care s-a dovedit a fi falsă, la sfârşitul anului trecut, Consiliul Audiovizualului a refuzat să prelungească de drept licenţa Pro TV, aşa cum prevede legea, scoţând la concurs frecvenţele postului. Litigiul se află acum la Curtea Supremă de Justiţie. De asemenea, Consiliul Audiovizualului a respins mai multe solicitări ale Pro TV de a obţine frecvenţe pe care instituţia le-a scos la concurs”, îşi aminteşte Cătălin Giosan. Jurnalistul sintetizează astfel situaţia din ultimii ani: „În această perioadă, accesul la informaţie a fost limitat, iar presa neafiliată Partidului Comunist nu a avut acces nici măcar la informaţiile care, conform legii, ar fi trebuit să fie publice”. Giosan îşi doreşte ca perspectivele să arate mai bine decât acum: „După schimbarea puterii de la Chişinău, sperăm că presiunile asupra presei vor înceta, accesul la informaţia de interes public va fi asigurat, oficialii nu se vor teme să stea de vorbă cu ziariştii, iar libertatea de expresie va fi respectată”. Sorin Ovidiu Vîntu: „O fereastră de oportunitate” Un alt trust media care şi-a anunţat, recent, disponibilitatea de „a trece Prutul” este Grupul Realitatea-Caţavencu (GRC), care doreşte înfiinţarea, la Chişinău, a „unui canal naţional de televiziune în Republica Moldova”, pe modelul Realitatea TV. Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, patron al GRC, spune că peste aproximativ o săptămână va putea oferi impresii şi informaţii mai precise, probabil ca urmare a unei deplasări pe care o va efectua la Chişinău, pentru a „prospecta” terenul. „Urmare a crizei, preţurile de intrare sunt foarte scăzute. Este o fereastră de oportunitate pe care ne gândim s-o exploatăm”, explică omul de afaceri resorturile deciziei sale, dincolo de evidentul interes „strategic”. La rândul său, Emil Hurezeanu, preşedintele grupului, explică extinderea Realitatea TV în Republica Moldova în felul următor: „Este legată de intrarea Republicii Moldova într-o nouă fază a evoluţiei sale politice, aparent spre o mai mare deschidere spre România şi Uniunea Europeană. Pornind şi de la solicitările din Republica Moldova, am optat pentru un astfel de proiect. Va fi o televiziune a Republicii Moldova, o televiziune locală, care va ţine cont de interesele şi problemele acelui public. Aşadar, nu o filială sau staţie locală a Realitatea TV, ci o televiziune nouă, autonomă”. Sursa: http://www.evz.ro |