autor: Svetlana Corobceanu
Reprezentanţii Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, sport şi mass-media caută soluţii de îmbunătăţire a Codului Audiovizualului. Corina Fusu, preşedinta acestei comisii, a declarat pentru JURNAL că împreună cu juriştii din Parlament, reprezentanţi ai ONG-urilor specializate în domeniul audiovizualului, caută soluţii pentru a înlătura lacunele din Codul Audiovizualului, urmărind, în special, depolitizarea Consiliului de Observatori de la Compania publică “Teleradio Moldova” şi a Consiliului Coordonator al Audiovizualului. APEL continuă să monitorizeze situaţia de la Moldova 1. Potrivit lui Alexandru Dorogan, preşedintele Asociaţiei Presei Electronice, deşi ştirile au un caracter mai echilibrat, postul public de televiziune rămâne a fi un post angajat, iar conducerea acestuia utilizează programele de ştiri drept un teren de promovare a propriilor interese şi de răfuială cu unii actori care nu-i convin.
Cenzură şi dezinformare
“Consiliul de Observatori al “Teleradio Moldova”şi Consiliul Coordonator al Audiovizualului sunt excesiv de politizate şi de-a lungul anilor au demonstrat că nu-şi exercită atribuţiile de garant al apărării interesului public în domeniul comunicării audiovizuale. Acest fapt a dus la aplicarea cenzurii şi dezinformarea opiniei publice de către partidul de guvernământ. Zilele acestea, organizăm mai multe şedinţe pentru a găsi soluţiile necesare pentru ca în urma modificărilor propuse să avem un radiodifuzor cu adevărat public”, a spus Corina Fusu.
La rândul său, Leonid Bujor, vicepreşedintele comisiei, constată că radiodifuzorul public continuă să dezinformeze publicul. “Responsabilitatea pentru acest lucru revine conducerii IPNA “Teleradio Moldova” care de-a lungul acestor ani a obligat conducerea departamentelor să acţioneze în favoarea partidului de guvernământ. Cândva blocul “Moldova Democrată” a propus un proiect de lege elaborat de specialişti în materie, în spiritul experienţei europene. Dar coaliţia roş-oranj l-a respins şi a aprobat proiectul de lege propus de PPCD şi PCRM; ca rezultat, au politizat această instituţie şi au folosit-o ca pe un instrument de propagandă. Acum, analizăm Codul Audiovizualului ca să venim cu propuneri care vor îmbunătăţi activitatea acesteia”, a spus el.
Potrivit lui Alexandru Dorogan, preşedintele Asociaţiei Presei Electronice, Uniunea Europeană în cadrul celor două campanii electorale a formulat obiecţii clare faţă de comportamentul radiodifuzorului public din R. Moldova. “Noi acum nu avem serviciu public. Comisia trebuie să atragă atenţia că există probleme grave la capitolul responsabilizarea autorităţii de reglementare a audiovizualului. De asemenea, nu avem mecanisme de responsabilizare a Consiliului de Observatori în faţa legii şi nici de responsabilizare a administraţiei serviciului public. Să ne întrebăm: societatea civilă are dreptul să supravegheze activitatea radiodifuzorului public prin intermediul Consiliului de Observatori? Dar acest CO în perioada cât a existat n-a influentat activitatea audiovizualului şi a avut foarte puţine activităţi. Prin urmare, dacă publicul nu este mulţumit, cum poate fi tras la răspundere CO pentru faptul că nu-şi îndeplineşte obligaţiile? Sunt întrebări la care Comisia ar trebui să propună soluţii. Codul Audiovizualului nu are mecanisme clare, la capitolul funcţii, obligaţii şi responsabilităţi găsim doar câteva propoziţii. Pe când legislaţia trebuie să stabilească clar cine, în ce mod şi de către cine poate fi tras la răspundere astăzi pentru încălcarea prevederilor Codului Audiovizualului, pentru a asigura în mod prioritar satisfacerea interesului public, a echilibrului şi a pluralismului politico-social, şi de a oferi consumatorului de programe accesul la evenimente de importanţă majoră”, a mai spus preşedintele APEL.
Instrumente de propagandă
Este de remarcat că multiple rapoarte de monitorizare efectuate de către APEL, care au semnalat în aceşti ani că posturile publice cu acoperire naţională Moldova 1 şi Radio Moldova au fost transformate în instrumente de manipulare şi propagandă în beneficiul Partidului Comuniştilor, au fost ignorate de Consiliul de Observatori, acesta din urmă neglijându-şi rolul de apărător al interesului public.
Potrivit Doinei Costin, jurist la Centrul de Jurnalism Independent, doar CCA este competent să monitorizeze şi să sancţioneze radiodifuzorul public. Această structură vine să prezinte în faţa Parlamentului raportul de activitate, iar Parlamentul poate da aprecieri. Amintim că Parlamentul poate desemna membrii Consiliului de Observatori. În prezent, au expirat mandatele a trei membri din nouă. CCA va anunţa un concurs public prin intermediul căruia va selecta candidaţii, iar Parlamentul va alege trei persoane din acestea.
Sursa: http://www.jurnal.md
Print
|
