- Dle ministru Vasile Botnari, cum apreciați mersul tranziției la televiziunea digitală terestră?
Vasile Botnari: Este unul dintre proiectele cu prioritate pentru Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor. Avansarea în procesul de tranziție la televiziunea digitală terestră deschide noi oportunități pentru sectorul comunicațiilor, cu impact benefic asupra calității serviciilor de care beneficiază cetățenii.
În primul rând, acest proiect prevede eliberarea, prin înlocuirea cu noi tehnologii de retransmisie de date, unei porțiuni importante de spectru radio și oferireaacestuia pentru noi servicii, cum ar fi, de exemplu, comunicații mobile. Pentru cetățean, aceasta se materializează prin înlocuirea a 3 canale TV de acoperire națională cu 3 multiplexe ce au capacitatea de a transmite prin eter pană la 42 de canale TV.
În acest scop, au fost deja eliberate licențele de utilizare a frecvenţelor pentru crearea a două multiplexe digitale cu acoperire naţională - A şi B. La moment, primul este deja funcțional și are capacitatea de acoperire cu semnal TV a 80% din populație. Se pregătește lansarea multiplexului B cu acoperire națională și cca 21 de multiplexe locale sau regionale.
La 1 aprilie curent, CCA a eliberat licențe de emisie pentru utilizarea capacități multiplexului A la toți cei 12 radiodifuzori care au participat la concursul organizat în acest scop. Totodată, s-a decis anunțarea concursului pentru ocuparea celorlalte 3 sloturi rămase libere în multiplexul A.
- Demonstrați, Vă rog, că taxa lunară de exact 5600 de euro pentru un slot în multiplexul național A este una reală. La ce taxe să se aștepte acei radiodifuzori care intenționează să obțină un slot în multiplexul B sau C?
V.B.: Emisia semnalului digital terestru în multiplexul A are un tarif total de 84.030 euro/ lunar. În cazul în care toate cele 15 sloturi vor fi ocupate, costul va constitui 5602 euro pentru un post. Acest tarif este mult mai redus decât cel achitat pentru transmisiune în regim analogic cu aceeași acoperire a teritoriului.
În același timp, aș vrea să menționez că actualul tarif, stabilit de ANRCETI, este mult mai mic decât se vehicula de către diverși experți în domeniu, care anunțau sume fabuloase de 20-30 mii de dolari lunar pentru un post tv.
Dacă vorbim de tarifele pentru multiplexele B, C și cele regionale, acestea, la fel, vor fi calculate în funcție de costurile furnizării serviciilor prin intermediul multiplexelor respective.
- Cine va construi multiplexul național C?
V.B: Va fi anunțat un concurs, conform prevederilor programului, iar ulterior, în baza acestuia, va fi selectat un agent economic.
- Când și cum urmează să fie construite multiplexurile regionale? Estimativ, care ar fi taxa de accedere în ele?
V.B.: Conform Programului de tranziție la TV digitală, multiplexele regionale urmează să fie construite de agentul economic, care în bază de concurs va obține licența de utilizare a frecvențelor/canalelor TV. Concursurile se vor desfășura după lansarea comercială a multiplexului A și eliberarea mai multor frecvențe ocupate în prezent de stațiile TV analogice.
Către 31 decembrie 2017, când va fi deconectat semnalul stațiilor TV analogice, urmează să funcționeze toate multiplexele cu acoperire națională, precum și cele regionale, iar multiplexul A - să acopere cu semnal 99% din populația țării.
- Cum ați caracteriza relația dintre minister și mass-media?
V.B.: Este stabilită o colaborare bună. MTIC este mereu deschis pentru comunicare cu toate instituțiile media, care au un rol major în popularizarea proiectelor importante realizate în domeniu, cu impact benefic asupra cetățenilor.
Vitalie Călugăreanu, jurnalist Deutsche Welle
- Am văzut pe Internet că unii leagă numele dumneavoastră de oligarhul Vlad Plahotniuc. Vă numesc „mâna lui dreaptă”. Cât de legat sunteți de această persoană? Ați negociat vreodată funcții, bani sau alte avantaje din numele acestui om?
V.B.: Am propria agendă de care mă conduc în ceea ce fac și niciodată nu am simțit vreo presiune din partea colegilor. Cu dl Plahotniuc suntem colegi de partid, în aceeași echipă, și nu este nimic de ascuns în asta.
Andrei Bargan, Media TV, Cimișlia
- Acum se vorbește foarte mult despre multiplexul național, dar care este perspectiva multiplexelor regionale?
V.B.: Perspectiva multiplexelor regionale depinde de interesul și posibilitățile radiodifuzorilor regionali de a le crea sau a atrage în acest scop un investitor. Programul prevede organizarea concursurilor pentru eliberarea, cu titlu gratuit, printr-o procedură de selectare comparativă a licenţelor de utilizare a frecvenţelor/canalelor TV pentru crearea multiplexelor cu acoperire regională. Ulterior, vor putea fi estimate perspectivele creării acestor multiplexe în fiecare caz concret.
- Audiența TV se împarte la moment în două categorii: telespectatorii tradiționali care ne privesc din fața televizorului și categoria telespectatorilor care privesc televiziunile pe gadjet-uri. Pe noi, ca televiziune regională, ne interesează ce ar trebui să facem pentru a-i atrage și pe cei care „poartă televizorul în buzunar”. Au televiziunile regionale posibilități de a trece la astfel de nivel tehnologic? Care ar fi costurile acestor tehnici, aplicații?
V.B.: Totul depinde de dorința și posibilitățile financiare ale radiodifuzorilor. Pentru crearea unei versiuni Internet a postului TV regional este necesară închirierea capacității pe un server în rețeaua Internet, care ar putea să suporte numărul dorit/prognozat de telespectatori și asigurarea mentenanței acestui post. Costurile de creare a versiunii Internet a postului TV pot fi negociate cu companiile care prestează servicii de web design și web hosting.
Ecaterina Terzi, reporter special Teleradio-Moldova în Găgăuzia
- Posta Moldovei rămâne monopolistă în acordarea serviciilor de distribuire a publicațiilor periodice în țară. Majorarea din an în an a tarifelor pentru difuzare, duce la falimentarea presei scrise, în special a cele regionale. Ce poate întreprinde ministerul pe care îl conduceți pentru a preveni asemenea situație?
V.B: Este o percepție eronată că Poșta Moldovei ar deține monopolul pe acest tip de servicii. Această confuzie are la bază reperul de acoperire națională a întreprinderii, care însă este destinată prestării serviciilor poștale și nu disribuirii edițiilor periodice, a materialelor informativ publicitare sau a mărfii.
Mai mult, serviciile de distribuire a edițiilor periodice prin abonare și vânzare cu amănuntul sunt prestate și de alți agenți economici, cum ar fi „Moldpresa Grup” SRL, „Pres inform Curier” SRL, „Agenția Ediții Periodice” SRL ș.a.
Conștientizând însă problemele cu care se confruntă presa scrisă, îndeosebi în ce privește difuzarea acesteia, ministerul a conlucrat în permanență cu editorii de presă pentru a găsi soluțiile optime în activitatea de distribuire a edițiilor periodice prin abonare. Acestea s-au regăsit în redacția finală a Legii privind comunicațiile poștale. Desigur, aceste soluții nu trebuie să fie îndreptate spre impunerea ÎS „Poșta Moldovei” de a presta acest serviciu în pierderi.
Angela Zaharova, Elita TV
- Este adevărat că toți radiodifuzorii trebuie să fie egali în fața legii. Aceasta este aplicabil pe o piață fără monopol, unde este concurență sănătoasă. În ce măsură considerați corect ca radiodifuzorii mici să plătească pentru un loc în multiplex aceleași tarife ca și marii rechini de pe piața media (monopolizată, conform rapoartelor) care au preluat practic pista publicitară?
V.B.: Tarifele pentru serviciile de difuzare prin intermediul multiplexului A cu acoperire națională, după cum am mai spus, sunt calculate în corespundere cu costurile suportate de către ÎS “Radiocomunicaţii”. Furnizarea serviciilor la un tarif preferențial ar presupune subvenționarea radiodifuzorilor mici din contul ÎS “Radiocomunicaţii”, ceea ce contravine legislației și ar aduce prejudicii acestei întreprinderi. Totodată, posturile tv care achită tariful normal pot percepe asemenea tratament ca unul discriminatoriu.
Radiodifuzorii regionali, de fapt, au nevoie să acopere cu semnal doar câte o regiune și nu întreaga țară. Ei pot să se asocieze pentru crearea multiplexelor regionale pentru a diminua costurile. O altă soluție este atragerea unui investitor, care ar crea multiplexul regional.
- Întrebare de precizare: cetățenii R. Moldova au nevoie de televiziuni locale și regionale accesibile în semnal digital terestru?
V.B.: Anume pentru a stimula apariția posturilor TV regionale, am prevăzut în Programul de tranziție la TV digitală crearea până la 21 de multiplexe regionale. Acestea fiind mai mici, au și costuri de deservire mai reduse.
Arcadie Maican, TV Prim Glodeni
- Ce va întreprinde ministerul pentru susținerea radiodifuzorilor regionali în momentul trecerii la televiziunea digitală? În alte țări în acest proces există o susținere foarte mare…
V.B.: Desigur că avem un plan de facilitare a tranziției la TV digitală, inclusiv prin măsuri legislative, financiare.
În primul rând, Programul prevede eliberarea cu titlul gratuit, printr-o procedură de selectare comparativă, a licenţelor de utilizare a frecvenţelor/canalelor TV în multiplexele digitale.
Legea privind utilizarea partajată a infrastructurii de comunicaţii electronice va oferi un suport esențial radiodifuzorilor regionali în vederea creării multiplexelor. Estimăm că aceasta va genera un salt în liberalizarea pieței serviciilor de comunicații la nivel local.
Concomitent, Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor lucrează la elaborarea Hotărârii de Guvern privind asigurarea familiilor defavorizate cu convertoare de semnal pentru recepţionarea televiziunii digitale terestre la orice televizor, indiferent de anul producerii.
Media Azi:
- Redactori de ziare și reviste se plâng, în ultimii ani, pe relațiile proaste cu Poșta Moldovei, care difuzează publicațiile periodice. Aceste relații nu s-au schimbat nici după adoptarea Legii privind comunicațiile poştale. Directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, afirma recent pentru portalul Media Azi: ”Legea ne asigură că Poșta Moldovei va face contracte cu redacțiile, dar, timp de 12 ani, de când există ZdG, am încercat să discutăm aceste contracte, pentru că ele conțin o mulțime de prevederi în detrimentul redacțiilor și posibilităților economice și poșta niciodată nu a asigurat acest dialog. Frica noastră este că iarăși vor fi niște contracte abuzive și lipsa dorinței de dialog...”. Cum ar putea să se implice ministerul pe care îl conduceți în soluționarea unor asemenea neînțelegeri?
V.B.: Îngrijorările editorilor nu sunt întemeiate. La definitivarea Legii privind comunicațiile poștale au fost introduse anume amendamente ce vin să garanteze accesul edițiilor periodice la servicii de distribuire prin intermediul rețelei ÎS Poșta Moldovei. Legea, de fapt, obligă furnizorul să încheie contracte pentru furnizarea serviciilor de distribuire a publicațiilor periodice. Prin această prevedere se exclude posibilitatea ipotetică ca Poșta Moldovei să refuze încheierea contractelor sau lipsa dialogului.
Totuși, ca să fim corecți, dacă vorbim de dialog, înțelegerea problemelor trebuie să fie reciprocă. Toți vorbesc despre problemele financiare ale edițiilor periodice. Poșta Moldovei suportă chetuieli mari pentru distribuirea edițiilor periodice - de transport, de remunerare a personalului implicat în procesul de sortare, livrare etc. Doar în anul 2015, din prestarea serviciului de distribuire a edițiilor periodice prin abonare și cu amănuntul întreprinderea a înregistrat pierderi de 10,9 mln lei. Pentru anul curent pierderile estimate sunt de 12 mln lei. În același timp, Poșta Moldovei niciodată nu a beneficiat de subvenții pentru prestarea acestui tip de servicii, fiind nevoită de fiecare dată să acopere pierderile rezultate din contul veniturilor realizate din prestarea serviciilor poștale.
Cu toții înțelegem situația dificilă în care se află redacțiile ziarelor și revistelor, care în mare parte este cauzată de concurența pe care o creează media online, datorită accesibilității sporite. Totuși, noi nu putem obliga întreprinderea la nesfârșit să presteze servicii în pierdere și să subvenționeze în acest mod edițiile periodice. Soluția ar trebui să vină din abordarea problemei prin prisma Legii presei, care să ofere măsuri de susținere a edițiilor periodice.
- Mai mulți experți media consideră că procesul de trecere de la televiziunea analogică la cea digitală în Republica Moldova a fost tergiversat. Ce a întreprins ministerul în ultimii 10 ani pentru a informa cetățenii despre digitalizare și pentru a pregăti procesul de tranziție la TV digitală?
V.B.: Pregătim o campanie amplă de informare a populației, care va fi lansată odată cu lansarea primului multiplex cu acoperire națională. În prezent, MTIC conlucrează cu CCA la crearea unei serii de spoturi TV, prin care vom informa populația despre oportunitatea de a recepționa mai multe programe TV în format digital și despre sistarea la 31 decembrie 2017 a emisiei în format analogic.
Un cititor Media Azi:
- Vă rugăm să ne explicați cât va costa statul trecerea la televiziunea digitală și cât vor avea de plătit radiodifuzorii? Cum se va proceda cu radiodifuzorii care nu vor dispune de resurse pentru a trece la digitalizare?
V.B.: Costurile statului se estimează la circa 100 mln lei pentru dotarea cu convertoare a familiilor defavorizate, precum și circa 216 mii lei pentru campania de informare a populației, cheltuieli ce sunt reflectate în Programul privind tranziţia de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră.
Costurile radiodifuzorilor se rezumă la achitarea lunară a tarifului pentru difuzarea în multiplex.
- La concursul anunțat de CCA de suplinire a multiplexului A nu a fost depus numărul necesar de dosare, fiind anunțată o a doua etapă. Cum explicați această situație?
V.B.: Multiplexul poate fi lansat și cu 3 sloturi neocupate. Reieșind însă din considerentele utilizării eficiente a acestuia și atractivității pentru radiodifuzori, ar fi oportun de completat sloturile libere, ceea ce va avea ca rezultat aplicarea celui mai mic tarif per slot.
Sursa: http://www.media-azi.md
Print
|
