PRO TV şi Realitatea TV au primit cele mai multe canale de televiziune de putere mare din reţeaua a treia de televiziune, câte nouă, la concursul desfăşurat pe 22 şi 23 mai 2006 prin care s-au acordat 39 canale TV de putere mare din reţeaua a treia naţională şi 23 canale TV de mică şi medie putere.
Pro TV a obţinut canale de televiziune la Alexandria, Braşov, Cluj-Napoca, Focşani, Gheorghieni, Iaşi, Novaci, (Gorj), Sibiu şi Zalău, iar Realitatea la Constanţa, Câmpulung Muscel, Delta (Tulcea), Deva, Făget (Timiş), Râmnicu Vâlcea, Suceava, Timişoara, Vaslui.
Antena 1 a obţinut şapte canale în oraşe mari precum Arad, Bacău, Buzău, Craiova, Medgidia, Slobozia şi Topolog (Tulcea). De asemenea, SC Amerom Television SRL, care operează Prima TV, a obţinut un număr de şapte canale, dintre care două de putere mică la Iaşi şi Constanţa şi cinci de putere mare la Comăneşti, Năsăud, Olteniţa, Petroşani, Piatra-Neamţ.
Consiliul a mai alocat patru licenţe TV SC Etno Folclor Media SRL (Etno TV), trei de mare putere (Calafat, Câmpulung Moldovenesc şi Turnu Măgurele) şi una de mică putere, la Mizil.
Cele patru mari televiziuni care au obţinut cele mai multe licenţe TV şi-au luat angajamentul de a respecta o convenţie propusă de CNA care urmează să fie semnată de aceştia în zilele următoare. Convenţia urmează să prevadă ca radiodifuzorii care au câştigat concursul canalelor TV de mare putere să nu îşi schimbe amplasamentul emiţătorului şi să nu scadă puterea acestuia, lucru care s-ar putea întâmpla pentru reducerea costurilor de investiţie.
Politica de alocare a licenţelor de televiziune urmărită de autoritatea de reglementare în audiovizual a vizat, în principal, încurajarea localismului. În localităţile în care, unde au existat două canale de alocat, una a fost distribuită unei societăţi care operează sau va urma să dezvolte o televiziune locală, iar cealaltă unei televiziuni centrale care a primit mai puţine canale de putere mare, cum e exemplul Prima TV.
Un număr de 5 canale tv de mare putere au fost alocate unor companii de media locale, la Abrud, Baia Mare, Cehul Silvaniei, Moldova Nouă şi Văratec (Maramureş).
Ralu Filip a declarat că dacă există acţionari cu opţiuni politice în unele companii locale care au primit licenţe, CNA nu a folosit informaţiile respective la decizia de acordare a licenţelor. CNA nu a dat mai multe canale de mare putere pentru companiile locale pentru că ofertele de pe plan local au fost de regulă slabe. Filip mai crede că televiziunile şi radiourile care fac strict servicii politice pe plan local dispar în detrimentul celor care “stârnesc interesul comunităţii”.
Sursa: http://www.rdi-sat.com
Print
|
