În pofida unei concurenţe neloială pe piaţa de televiziune autohtonă, presiunilor autorităţilor şi defavorizării evidente a producătorilor locali de televiziune, Jurnal TV reuşeşte al treilea an nu doar să se menţină pe piaţă dar şi să-şi sporească în mod constant audienţa. Despre cum îi reuşeşte acest lucru dar şi despre cum au evoluat evenimentele la Jurnal TV şi pe piaţă în general în ultimul an, ne-a relatat Octavian Gîţu, Directorul companiei.
- Dle Gîţu, spuneaţi acum un an în cadrul unui alt interviu despre televiziune ca afacere că, deocamdată este dificil să faci televiziune în Moldova şi să obţii un profit proporţional cu efortul şi profesionismul echipei unui post de televiziune, ce s-a schimbat în acest plan în decurs de un an?
- Am să mă refer mai mult la partea ce ţine de profesionism or configuraţia pieţei şi realităţile de la noi nu permit materializarea unui principiu fundamental al economiei de piaţă, unde cel mai bun este şi cel mai profitabil. Deja publicul larg cunoaşte că Jurnal TV este un post de televiziune generalist sută la sută autohton, care continuă să emită în mare parte producţie de origine autohtonă. Pe parcursul ultimului an ponderea produselor autohtone în contentul televiziunii a crescut prin lansarea de noi emisiuni până la 42%. Cât priveşte emisiunile proprii, din această categorie fac parte şi emisiunile cumpărate de la alte case de producţie, fie seriale, documentare, filme etc.
Pe parcursul anului am făcut schimbări atât la nivel de personal cât şi în ce priveşte conţinutul programelor. Drept urmare, s-a extins vârsta publicului ţintă. Acum estimăm că acesta cuprinde categorii de vârstă de la 14 până la 60 de ani şi mai sus, deşi avem şi desene animate pentru copii şi le facem o grilă speciala atunci când au vacanţele mari. Am ajustat conţinutul emisiunilor la cerinţele publicului iar rezultatele bune nu s-au lăsat aşteptate.
De asemenea, continuăm să aducem emisiuni noi, achiziţionată de la cele mai mari case de producţie. În aprilie şi octombrie suntem în permanenţă prezenţi la marele târguri de televiziune de la Cannes, unde se produc achiziţiile de produse noi, lansate pe piaţă de marile case de producţie internaţionale. Este o piaţă de câteva miliarde de dolari şi noi suntem acolo prezenţi în fiecare an, facem selecţia şi alegem produse pentru Jurnal TV.
- Anul trecut erau preconizate unele modificări ale legislaţiei, menite să schimbe situaţia şi să ofere un cadru legal propice unei dezvoltări sănătoase a pieţei unde locul jucătorilor este determinat de mărimea investiţiilor şi calitatea programelor, punându-se accent pe produsele autohtone. Care este soarta acestor proiecte?
- Până a mă referi la legislaţie, ar trebui luată în calcul prestaţia autorităţii obligate să monitorizeze aplicarea legislaţiei în domeniul audiovizualului, adică a Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Iar prestaţia acestuia nu poate fi calificată decât una dezastruoasă. Este evident pentru toată lumea că CCA se află la cheremul unui oligarh , a unui personaj obscur aflat în fruntea unui partid obscur pe care îl controlează şi care este un instrument folosit în scopuri de îmbogăţire şi protejare a averilor. Acest personaj este monopolist şi pe piaţa mediatică iar deţinerea de către el a tuturor frecvenţelor terestre, încalcă grav legislaţia în vigoare. Nu este posibil ca un singur radiodifuzor să deţină mai mult de două frecvenţe naţionale. De asemenea CCA nu a întreprins până în prezent aproape nimic pentru a obliga televiziunile să aibă producţie autohtonă. Unica măsură întreprinsă până în prezent este modificarea regulamentului codului audiovizualului privind impunerea a minim 30% de producţie autohtonă radiodifuzorilor locali începând cu 1 aprilie 2013,care a fost contestată recent de către o serie de radiodifuzori, fiind susţinuţi de preşedintele comisiei de profil din Parlament, Chiril Lucinschi, el însăşi patron de televiziune. În mod normal, dacă modificările menţionate ar intra în vigoare, în Republica Moldova ar trebui să rămână doar trei televiziuni: Jurnal TV, Moldova 1şi Publika TV, celelalte nefiind pregătite să se conformeze cerinţelor legii iar conformarea la cerinţele menţionate necesită investiţii enorme, care nu se pot face peste noapte. Companiile care retransmit la noi s-au obişnuit timp de 10-15 ani şi mai mult, să achite sume mizere pentru procurarea retransmiterii unor posturi din Rusia sau din alte ţări şi acesta este unicul cost pe care îl suportă, pe lângă salarizarea celor câţiva angajaţi, care răspund de partea tehnică propriu zisă şi, în cel mai bun caz, câteva buletine de ştiri. Pentru a avea cel puţin 30% de producţie autohtonă, trebuie să ai măcar 150 de angajaţi şi costuri de milioane de lei lunar.
Aplicarea modificărilor la Codul Audiovizualului ar produce o adevărată revoluţie pe piaţă atât la nivelul investiţiilor în piaţa mediatică, cât şi la nivelul preţurilor pentru publicitate, care acum sunt cu mult sub nivelul economic real necesar unei entităţi să supravieţuiască pe piaţă.
- Deci, preţurile actuale ale publicităţii nu sunt suficiente pentru întreţinerea unei televiziuni solide?
În prezent, din păcate, preţul plasării publicităţii este cu mult inferior celui real şi nu permite posturilor ce activează în baza legii, au multă producţie autohtonă şi prin urmare costuri ridicate şi au un număr mare de angajaţi, să supravieţuiască pe cont propriu. Preţul normal la publicitate ar trebui să fie de circa zece ori mai mare decât cel practicat în prezent dacă ţinem cont de cheltuielile şi investiţiile practicate de o televiziune locală, care investeşte şi are producţia sa. În 2010, când pe piaţa mediatică a apărut Jurnal TV, restul posturilor care activează de mai mult timp pe piaţa moldovenească au recurs la preţuri de dumping la publicitate. Calculul este simplu: aceste preţuri nu le vor asigura profituri la fel de fabuloase ca până în prezent, însă le vor permite să supravieţuiască vre-o câţiva ani date fiind costurile reduse. Iar, între timp, cele două posturi noi cu investiţii enorme în personal şi producţia proprie, vor falimenta din cauza costurilor prea ridicate şi fără nicio susţinere din partea statului care nu protejează deloc producătorul autohton. Posturile ce retransmit canale străine pot să-şi permită preţurile de dumping deoarece au costuri foarte mici pentru retransmitere. Potrivit calculelor, ei ar putea supravieţui şi cu 10 euro pentru un minut de publicitate.
Orice ţară normală ştie că este vital să-şi protejeze producătorul autohton, nu se întâmplă acelaşi lucru şi la noi, nu sunt create premize pentru o concurenţă loială, în rezultatul căreia locul şi cota de piaţă să fie determinată de investiţiile şi profesionismul jucătorilor de pe piaţă.
- De fapt se repetă o situaţie prezentă la general în economia moldovenească, sistemul de stat favorizând mai mult importurile, deoarece importatorii au o puternică susţinere politică pe când producătorii autohtoni trebuie să lupte în permanenţă pentru a supravieţui.
- Unul din marele succese ale Jurnal TV în raporturile sale deloc simple cu CCA, constă în faptul că am câştigat la Curtea Supremă de Justiţie recunoaşterea faptului că CCA are faţă de postul nostru o atitudine discriminatorie. Ce înseamnă asta? De regulă, posturile de televiziune sunt monitorizate pe perioade bine determinate de CCA. Noi, însă, suntem monitorizaţi în permanenţă. Un alt element este că celelalte posturi încalcă legislaţia în permanenţă şi au încălcări grave la care CCA închide ochii. Noi însă suntem pedepsiţi pentru orice încălcare, cât de mică n-ar fi. Cu atât mai mult, autoritatea se implică în grila noastră de emisie, stabilind ora de emisie a programelor. Aşa s-a întâmplat în cazul serialului Tudores care peste tot în lume este difuzat la ora 20.00. Pe noi ne-au obligat să-l difuzăm la ora 22.00.
Însă şi în aceste condiţii ostile Jurnal TV există şi se dezvoltă, în pofida faptului că de trei ani activăm fără a avea acces la eter, difuzând doar prin mijloacele alternative.
Statul prin autorităţile sale are o poziţie ostilă faţă de producătorul autohton de televiziune, care investeşte cel mai mult în activitate. Noi ne-am mulţumi şi dacă ar avea cel puţin o poziţie neutră. Dar, în cazul nostru avem o poziţie discriminatorie şi ostilă.
- În decurs de un an s-au schimbat multe lucruri şi pe piaţa informaţională. Au apărut televiziuni noi, altele mai vechi şi-au schimbat proprietarii, cum a resimţit Jurnal TV aceste schimbări de pe piaţă la nivel de audienţa şi venituri?
Apariţia unor posturi, de genul Canal 3 a avut scopul de a ocupa frecvenţele postului de televiziune NIT, căruia i-a fost retrasă licenţa.
Grila de emisie a acestui post constă într-o proporţie covârşitoare din emisiuni vechi cumpărate din Rusia la un preţ foarte mic şi includerea unor buletine de ştiri. Scopul final este, totuşi unul politic, de a prelua auditoriul postului NIT lipsit de licenţă şi de a influenţa prin el acea parte din populaţie, care viziona acest post. Scopul Canal 3 este unul politic şi el nu are interes să obţină profit.
Cât priveşte influenţa schimbărilor de pe piaţă asupra ratingului Jurnal TV, ştirile noastre sunt, de departe cele mai vizualizate pe segmentul unde ne aflăm într-o competiţie egală cu celelalte televiziuni.
Atingem o cotă de 15-16% pe când concurenţii noştri, Prime sau Pro TV abia ajung la 7-8%. Mai mult ca atât, de când Publika TV a devenit şi ea o televiziune de partid, filtrând şi cenzurând informaţia, publicul consumator de ştiri a trecut, în bună parte la noi, ceia ce iarăşi a condus la creşterea audienţei ştirilor Jurnal TV.
- Dacă ne referim la televiziune ca afacere, unica sursă de venit a acesteia este publicitatea. Potrivit ultimelor tendinţe din marketing, pentru a avea parteneriate solide cu companiile ce îşi fac publicitate la TV, este necesară o abordare personalizată a fiecărui client în parte. Care este practica Jurnal TV la acest capitol?
În ce priveşte această parte a activităţii, pot să spun că, la moment suntem unica televiziune, agenţia de vânzări a căreia tratează clienţii într-un mod personalizat, diferit pentru fiecare client în parte. Astfel, reuşim să schimbăm percepţia publicităţii de către clienţii noştri, care, până acum nu prea acordau o mare atenţie marketingului,considerând că investiţiile în marketing sunt cheltuieli inutile. Noi le demonstrăm prin rezultate că publicitatea, de fapt, este o investiţie pe termen mediu sau lung din care trebuie şi poţi să obţii venit. Această abordare este una corectă, deoarece când vezi că pe piaţa publicităţii TV nu funcţionează regulile eficienţei, încercăm să educăm clienţii. Neavând nişte date corecte şi transparente cu privire la audienţa reală a posturilor TV, încercăm să conlucrăm la capitolul măsurare a eficienţei şi să vedem la fiecare două săptămâni care este efectul campaniilor de promovare sau a spoturilor publicitare. În cazul în care clienţii noştri constată lipsa eficienţei unui produs, specialiştii noştri analizează situaţia, determină cauzele şi, în funcţie de rezultate, fac modificările necesare pentru sporirea eficienţii. În marea majoritate a cazurilor aceste modificări nu se răsfrâng asupra preţului iniţial al publicităţii. Clienţii noştri sunt surprinşi de o astfel de abordare, pe care n-au mai întâlnit-o şi la alte posturi, acestea fiind interesate doar de obţinerea imediată a profitului. Scopul nostru este să stabilim cu clienţii parteneriate pe termen lung bazate pe încredere şi respect reciproc. Drept urmare, îi convingem să plaseze la noi nu prin rezultatele măsurării audienţei care s-a demonstrat că este una incorectă, ci, nemijlocit, prin măsurarea eficienţei publicităţii plasate. Acest lucru are un impact benefic asupra relaţiilor noastre cu clienţii. Deseori, oferim perioade de încercare de una sau două săptămâni, pe parcursul cărora ei să se poată convinge că publicitatea este eficientă şi după asta, în majoritatea cazurilor încheiem contractele propriu zise. Este interesant că această abordare a provocat ostilitatea unor agenţii de publicitate care, văzând că abordarea noastră are rezultate şi le luăm tot mai mulţi clienţi, au început o campanie împotriva noastră. Aceasta însă este inutilă deoarece clienţii văd eficienţa publicităţii plasate la noi.
- Sunteţi unicul post autohton, care procură pe pieţele internaţionale producţie video şi care insistă asupra eradicării pirateriei video, care este în prezent situaţia la acest capitol?
În acest sens ultimul an a fost destul de bun pentru noi. Tot mai puţine cazuri de piraterie întâlnim pe piaţa noastră. În primul an de activitate pe piaţă ca post generalist, am făcut o muncă titanică, circa 90% din contentul piratat fiind eliminat. Au rămas unele cazuri unice pe care le anihilăm de comun acord cu ambasadele, în special cu cea a SUA şi a departamentelor juridice ale marilor producători de filme. De asemenea, în ajutorul nostru vine şi Asociaţia Obştească pentru Drepturi şi Conexe APOLO.
- O companie, pe orişice piaţă dar pe cea TV în special (datorită faptului că este tot timpul în vizorul opiniei publice) pentru a se menţine în top, trebuie să fie în pas cu timpul, să-şi instruiască permanent personalul, să vină cu oameni şi idei noi.
În fiecare an organizăm traninguri pentru personal, aducem specialişti de peste hotare pentru transfer de experienţă în diferite domenii, fie că e vorba de editare, de imagine, de producţie de content, de producerea ştirilor, a personalului tehnic etc. Investim permanent în creşterea nivelului de calificare a personalului. Evident că selecţia, atunci când se fac angajări, este foarte dură. Din păcate, profesionişti înalt calificaţi sunt în ţara noastră tot mai puţini. De fapt, la noi nici nu există şcoală de televiziune, există facultatea de jurnalism care are un plan de învăţământ foarte învechit, mult rămas în urma cerinţelor timpului. Absolvenţii facultăţii de jurnalism nu cunosc elementele şi procedeele moderne utilizate în prezent în televiziune. Pentru a face concurenţă chiar şi posturilor retransmise din Rusia, avem nevoie de personal foarte calificat. Nu putem să ne permitem o dezvoltare lentă a televiziunii aşa cum a evoluat situaţia în alte ţări. Noi trebuie să implementăm imediat cele mai noi inovaţii şi cele mai performante procedee utilizate la nivel mondial, altfel nu facem faţă concurenţei.
Prin urmare, suntem puşi în situaţia să ne creştem specialiştii de la zero, să-i instruim pe loc, din mers, acesta fiind un lucru extrem de dificil. În 80% din cazuri suntem nevoiţi să luăm tineri absolvenţi şi să-i creştem. De aceea şi vârsta medie a angajaţilor noştri este foarte mică şi avem foarte mulţi specialişti tineri.
Însă, în pofida dificultăţilor, reuşim totuşi să facem faţă provocărilor. La Jurnal TV aplicăm cele mai performante practici de televiziune şi difuzăm cele mai bune produse iar rezultatul este unul remarcabil. Pe lângă acesta avem un management ultramodern. Principiile de comunicare cu partenerii de afaceri, organigrama companiei,sunt implementate în baza celor mai noi standarde din managementul internaţional. Televiziunea noastră are la bază una din cele mai transparente, moderne şi eficiente mecanisme de funcţionare a unei companii. După idee, ar trebui să fie o mândrie pentru autorităţi că au în ţară o astfel de companie, unde muncesc peste 300 de angajaţi şi care educă o generaţie întreagă de profesionişti în televiziune după standardele de funcţionare ale unei companii europene.
La moment, Jurnalul reuşeşte să fie şi o platformă de educaţie, şi o platformă, propriu zisă de emisie. Şi rezultatele sunt pe faţă.
Spre surprinderea noastră, într-un raport al CCA se arată că Jurnal TV este unul din cele mai echidistante posturi de televiziune, care tratează echidistant toate evenimentele şi forţele politice. Şi în continuare vom rămâne şi vom promova libertatea şi pluralismul de opinie, vom continua să difuzăm cele mai echidistante şi cele mai bune ştiri.
- În comparaţie cu o afacere clasică, televiziunea are un pronunţat rol social, or calitatea şi corectitudinea emisiunilor şi ştirilor difuzate de către aceasta influenţează direct sănătatea morală a societăţii. Cum vede Jurnal TV rolul său de educator al societăţii?
Fireşte că pe lângă faptul că este un mijloc de informare în masă, televiziunea are un rol de educare a societăţii. Jurnalul este, deocamdată unica sursă de informare corectă şi o sursă care se străduieşte să educe telespectatorii, să le cultive sentimentul de demnitate, că ei sunt stăpâni în propria ţară, sunt în putere să influenţeze politicul şi în drept să ceară autorităţilor să guverneze corect. Rolul nostru este să promovăm valorile democratice, să permitem omului să aibă acces deplin la o informaţie corectă şi echidistantă.
Până la urmă, funcţia unei televiziuni este totuşi de a informa corect şi prin informare, noi încercăm să educăm o ţară întreagă, care până acum nu a avut acces la elucidarea evenimentelor prin prisma libertăţii de exprimare şi la o tratare echidistantă.
Este evident că autorităţile sunt încă departe de a accepta rolul unei telefizuni în societate. De aici şi reacţiile agresive ale unor politicieni sau funcţionari în adresa noastră, nemulţumiţi că scoatem la lumină matrapazlâcurile lor. Faptul că deranjăm politicienii obscuri înseamnă doar că ne facem treaba bine şi vom continua să aducem lumină or acesta este rostul unei televiziuni.
Sursa: http://eco.md
Print
|
